" Cunoscuse intim multe femei , mai ales în timpul adolescenței și al întâiei tinereți . (...) Atunci însă trăia grăbit , cum mănânci în gări la oprirea trenului , preocupat parcă mai mult să nu pierzi trenul decât să-ți termini în liniște masa , știind că o vei completa la o altă oprire , în restaurantul altei gări . (...) Niciuna dintre ele nu se individualizase suficient , ca tirania acestei unicități impuse , să-i alarmeze libertatea de-a alege mereu pe cine vrea . Avea nevoie de ele nu numai strict fiziologic , ceea ce era de altfel de ajuns de important în sine - dar și de îndulcirile mătăsoase , ca ale părului spălat cu apă de ploaie , pe care feminitatea le aduce sufletului bărbătesc . Își făcuse atunci o bogată și felurită provizie de amintiri . " ( Ionel Teodoreanu - Lorelei )