" Ți-am dat astăzi de dimineață , din gară , un telefon . Ți-am spus că te iubesc , am repetat pierdut : te iubesc ... și am închis . Am avut impresia că am închis o poartă definitiv , că am rămas afară zburătăcit fără rost . M-am îndepărtat apoi abătut către vagonul care mă ducea departe de tine (...) . Îmi veneau în gând , cu amănunte , întâlnirile noastre . Timp de șase ore te-am revăzut , am retrăit tot ce se petrecuse între noi , fermecat și îndurerat , fericit totuși , fericit . Voi avea în urmă amintirea acelor clipe , colțul de lume unde am trăit cele mai mari bucurii . " ( Cella Serghi - Cartea Mironei )